Online Biblia

Biblia

  • Szimpla olvasás
  • Fordításokról

Keresés

Beállítások
Ékezet nélküli találatok elfogadása.
Csak szó eleji egyezés elfogadása.
Betöltéskor fókusz a keresésre.
  • Fordításokról
  • Szentírásról
  • Bibliaolvasó kalauz
  • Bővítmények

Revideált Károli Biblia (Veritas) » Példabeszédek » 14. Fejezet
Fejezetek
  • 1 
  • 2 
  • 3 
  • 4 
  • 5 
  • 6 
  • 7 
  • 8 
  • 9 
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18
  • 19
  • 20
  • 21
  • 22
  • 23
  • 24
  • 25
  • 26
  • 27
  • 28
  • 29
  • 30
  • 31
1
A bölcs asszony építi a házát, a bolond pedig önkezével rontja le azt.
Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei. –
2
Aki egyenesen jár, féli az URat, aki pedig letér útjáról, az megveti őt.
Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. –
3
A bolond szájában a kevélység botja van, de a bölcseket megőrzi ajkuk.
În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. –
4
Mikor nincsenek ökrök, üres a jászol; de bő lesz a termés az ökör erejétől.
Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. –
5
Az igaz tanú nem hazudik, a hamis tanú szája pedig hazugságot szól.
Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. –
6
A csúfolódó bölcsességet keres, de nem talál, az eszes azonban könnyen jut ismerethez.
Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. –
7
Kerüld az ostobát, mert értelmes beszédet nála nem találsz.
Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. –
8
Az eszes bölcsessége az, hogy meggondolja útját, a bolondok pedig bolondul tévelyegnek.
Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. –
9
A bolond gúnyt űz a bűnből, az igazak között pedig jóakarat van.
Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. –
10
A szív ismeri a maga keserűségét, és örömében idegen nem részes.
Inima îşi cunoaşte necazurile şi niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –
11
Az istentelenek háza elvész, de az igazak sátra virul.
Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. –
12
Van olyan út, amely helyesnek látszik az ember előtt, de végül halálra vezet.
Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. –
13
Nevetés közben is fájhat a szív, és szomorúságra fordulhat az öröm is.
De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz. –
14
Útjaival megelégedett a romlott szívű, és a jó is elégedett a sajátjával.
Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. –
15
Az együgyű minden dolgot elhisz, az eszes azonban vigyáz lépteire.
Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –
16
A bölcs fél, és ezért kerüli a gonoszt, a bolond viszont nemtörődöm és elbizakodott.
Înţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică. –
17
A hirtelen haragú bolondságot cselekszik, és a cselszövőt meggyűlölik.
Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. –
18
Az esztelenek bolondságot örökölnek, az értelmeseket pedig tudás koszorúzza.
Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă. –
19
Meghajolnak majd a gonoszok a jók előtt, és a hamisak az igaz ember kapujánál.
Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. –
20
A szegényt még társa is gyűlöli, a gazdagnak pedig sok barátja van.
Săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. –
21
Aki megveti felebarátját, vétkezik, de boldog, aki a szegényekkel irgalmasan bánik.
Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. –
22
Nemde tévelyegnek, akik gonoszt forralnak? Ám kegyelem és igazság lesz részük azoknak, akik jóra igyekeznek.
În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23
Minden munkából származik nyereség, de a sok beszédből csak szűkölködés.
Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. –
24
A bölcseknek ékességük a gazdagságuk; a tudatlanok bolondsága pedig csak bolondság.
Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie. –
25
Lelkeket ment meg az igaz tanú, az álnok pedig hazugságot szól.
Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. –
26
Aki az URat féli, biztos oltalma van, és fiainak is menedékül lesz az.
Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. –
27
Az ÚR félelme az élet forrása a halál tőrének elkerülésére.
Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. –
28
A sok nép a király dicsősége, a nép elfogyása pedig az uralkodó romlása.
Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. –
29
Aki késedelmes a haragra, nagyon értelmes, aki pedig türelmetlen, az bolondságot követ el.
Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –
30
A szelíd szív a test élete, az irigység pedig a csontok rothadása.
O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. –
31
Aki elnyomja a szegényt, gyalázza annak Teremtőjét, aki pedig tiszteli őt, az könyörül a szűkölködőn.
Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. –
32
Saját gonoszsága buktatja el az istentelent, az igaznak pedig még halálakor is van reménysége.
Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. –
33
Az eszes ember szívében bölcsesség nyugszik, de az is hamar kitudódik, ami az ostobákban rejlik.
Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. –
34
Az igazság fölmagasztalja a nemzetet, a bűn pedig szégyenükre van a népeknek.
Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. –
35
A király jóakarattal van az eszes szolga iránt, de a haszontalanra haragszik.
Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.

Színjelzés

  • Revideált Károli Biblia (Veritas)
  • Traducerea Cornilescu
  • « Példabeszédek 13. Fejezet
  • Példabeszédek 15. Fejezet »

Kapcsolódó igehirdetések: Be Ki  
Igehirdetés.ma
Ige  Az egyenes út és az ökrök ereje
Ige  Az ember által váalsztott út
Ige  Az eszes meggondolja útját
Ige  Az esztelenség következményei
Ige  Az igaz ember reménysége
Ige  Az igaz tanú lelkeket ment
Ige  Gazdagság és szegénység
Ige  Megtévesztő utak

Kalauz

Május 16

Egyéves:

  • 1Sám 18:5-19:24
  • Jn 8:31-59
  • Zsolt 112:1-10
  • Péld 15:12-14

Kétéves:

  • I. év: 4Móz 12
  • II. év: Préd 6:1-7:29
  • Jn 8:31-59
  • Zsolt 112:1-10
  • Péld 15:12-14

Példabeszéd

Aki bölcs a szívében, azt értelmesnek hívják, és a kellemes beszéd növeli a tudást.
Péld. 16:21