- 1
- Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan.
- 2
- Însă Isus nu boteza El însuşi, ci ucenicii Lui.
- 3
- Atunci a părăsit Iudeea şi S-a întors în Galileea.
- 4
- Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria,
- 5
- a ajuns lângă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care-l dăduse Iacov fiului său Iosif.
- 6
- Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, şedea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea.
- 7
- A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-Mi să beau”, i-a zis Isus.
- 8
- Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mâncării.
- 9
- Femeia samariteană I-a zis: „Cum Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteană?” – Iudeii, în adevăr, n-au legături cu samaritenii. –
- 10
- Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: „Dă-Mi să beau!”, tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.”
- 11
- „Doamne”, I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoţi apă, şi fântâna este adâncă; de unde ai putea să ai, dar, această apă vie?
- 12
- Eşti Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din ea el însuşi şi feciorii lui şi vitele lui?”
- 13
- Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăşi sete.
- 14
- Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă, apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă care va ţâşni în viaţa veşnică.”
- 15
- „Doamne”, I-a zis femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot.”
- 16
- „Du-te”, i-a zis Isus, „de cheamă pe bărbatul tău şi vino aici”.
- 17
- Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat.” Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat.
- 18
- Pentru că cinci bărbaţi ai avut; şi acela pe care-l ai acum nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.”
- 19
- „Doamne”, I-a zis femeia, „văd că eşti proroc.
- 20
- Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta; şi voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
- 21
- „Femeie”, i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul când nu vă veţi închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.
- 22
- Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci Mântuirea vine de la iudei.
- 23
- Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.
- 24
- Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.”
- 25
- „Ştiu”, I-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zice Hristos); când va veni El, are să ne spună toate lucrurile.”
- 26
- Isus i-a zis: „Eu, Cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.”
- 27
- Atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi niciunul nu I-a zis: „Ce cauţi?” sau: „Despre ce vorbeşti cu ea?”
- 28
- Atunci femeia şi-a lăsat găleata, s-a dus în cetate şi a zis oamenilor:
- 29
- „Veniţi de vedeţi un Om care mi-a spus tot ce am făcut; nu cumva este Acesta Hristosul?”
- 30
- Ei au ieşit din cetate şi veneau spre El.
- 31
- În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce şi ziceau: „Învăţătorule, mănâncă!”
- 32
- Dar El le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoaşteţi.”
- 33
- Ucenicii au început să-şi zică deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?”
- 34
- Isus le-a zis: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.
- 35
- Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni până la seceriş? Iată, Eu vă spun: ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele care sunt albe acum, gata pentru seceriş.
- 36
- Cine seceră primeşte o plată şi strânge rod pentru viaţa veşnică; pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure în acelaşi timp.
- 37
- Căci, în această privinţă, este adevărată zicerea: „Unul seamănă, iar altul seceră.”
- 38
- Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit; alţii s-au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.”
- 39
- Mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut.”
- 40
- Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile.
- 41
- Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui.
- 42
- Şi ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înşine şi ştim că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii.”
- 43
- După aceste două zile, Isus a plecat de acolo, ca să Se ducă în Galileea.
- 44
- Căci El însuşi spusese că un proroc nu este preţuit în patria sa.
- 45
- Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră şi ei la praznic.
- 46
- Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaş împărătesc al cărui fiu era bolnav.
- 47
- Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi L-a rugat să vină şi să tămăduiască pe fiul lui care era pe moarte.
- 48
- Isus i-a zis: „Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu niciun chip nu credeţi!”
- 49
- Slujbaşul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuţul meu.”
- 50
- „Du-te”, i-a zis Isus, „fiul tău trăieşte.” Şi omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus şi a pornit la drum.
- 51
- Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte.
- 52
- El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Şi ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.”
- 53
- Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăieşte.” Şi a crezut el şi toată casa lui.
- 54
- Acesta este iarăşi al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.
Kapcsolódó igehirdetések: Be Ki
Kalauz
November 4
Kétéves:
- I. év: 2Sám 16
- II. év: Hós 9
- Zsid 6:1-20
- Zsolt 105:16-36
- Péld 27:1-2
Példabeszéd
Az igazak ösvénye pedig olyan, mint a hajnal világossága, mely minél tovább halad, annál világosabb lesz a teljes délig.